Traducere de Octavian Cocoş
Prin casă fungi şi spini acum tronează,
iar timpul face zidul o ruină;
a îmbătrânit şi uşa, şi-n grădină
şopârlele păianjeni mici vânează.
Gândacii lemnul putred îl atacă;
pe grindă doarme-o bufniţă tăcută,
şi cu ecou în noapte, abătută,
într-o odaie muge surd o vacă.
Mormântul arde... Într-un colţ se-arată
o flacără albastră, tremurată;
paşi merg prin beznă... Şi, în depărtare,
fantomele se roagă întristate,
iar când în zori dispar stelele toate,
o ceaţă-aleargă pe câmpia mare.
vezi mai multe poezii de: José Eustacio Rivera